• Andrian Candu
  • Preşedinte al Parlamentului,
    Vicepreşedinte al Partidului Democrat din Moldova

Modificarea sistemului electoral, discutată cu Valentina Ursu, corespondent Europa Liberă

Modificarea sistemului electoral, discutată cu Valentina Ursu, corespondent Europa Liberă

15 Mai 2017
La Strasbourg se discută despre acordarea ajutoarelor financiare ale Uniunii Europene pentru Moldova. Există o variantă, preferată şi promovată de partidele de centru dreapta - Partidul Popular European e cea mai mare facţiune din Parlamentul European - de a amâna acordarea celor 100 de milioane de euro pînă ce nu se va cunoaşte opinia Comisiei de la Veneţia despre reforma electorală propusă de Partidul Democrat din Moldova şi aceea a PSRM. Despre aceste subiect şi despre alte teme la zi este vorba în interviul acordat de preşedintele Parlamentului de la Chişinău Andrian Candu corespondentei Europei Libere Valentina Ursu.
 

Valentina Ursu, corespondent Europa Liberă 
 
Versiunea audio a interviului, poate fi găsită aici.

Europa Liberă: Domnule preşedinte, mulţumim că aţi acceptat să avem această discuţie. Acum, când în societate cresc, iarăşi, temerile, neliniştirile că ar putea să se ajungă la instabilitate politică, haideţi să clarificăm: totuşi, cum vor fi aleşi deputaţii în Parlamentul din 2018? Pentru că aţi comasat aceste două proiecte de lege şi lumea încă nu s-a dezmeticit cum va avea posibilitate să-şi aleagă slugile în Legislativ.

Andrian Candu: „Printr-un sistem mixt. Ne propunem pentru anul 2018, pentru următoarele alegeri parlamentare, să combinăm două sisteme: să avem 50 de deputaţi veniţi de pe circumscripţii uninominale şi 51 de deputaţi pe liste de partid. Adică, un sistem mixt.”

Europa Liberă: Dar de ce nu aţi încercat să îl îmbunătăţiţi pe cel actual?

Andrian Candu: „Fiindcă absolut toate sondajele şi discuţiile cu oamenii arată că oamenii îşi doresc o schimbare de sistem electoral. Şi noi vedem pe parcursul ultimilor 20 de ani că, clasa politică e aşa cum e la ora actuală şi datorită sistemului electoral actual. Deoarece sunt foarte multe semne de întrebare cum se formează listele. Sunt oameni care sunt apreciaţi în partid, dar niciodată nu ajung pe un loc bun pe listă, în aşa fel încât să aibă şanse. Întotdeauna sunt semne de întrebare: „Dar nu cumva cei care sunt primii pe liste sunt, de fapt, cei care finanţează?”. Ştiţi foarte bine că ne-am trezit la un moment dat în Parlament şi cu oameni gen Platon, acum învinuit de mari scheme de spălare de bani, care ce treabă şi ce legătură a avut acest Platon cu acel partid Alianţa Moldova Noastră nici până astăzi nu ştim. Dar, poftim, a fost deputat. Deci, oamenii, până la urmă, văd partidul, liderul, simbolica acelui partid şi, probabil, maxim vreo cinci-zece persoane de pe listă, dar restul rămân oameni necunoscuţi, oameni care nu au acea responsabilitate directă faţă de cetăţean. Deputaţi care, ulterior, mai merg, poate, prin teritoriu, se mai întâlnesc, dar nu au o responsabilitate anume pentru o anumită circumscripţie, pentru o anumită comunitate. Şi schimbarea sistemului electoral e un subiect care se discută deja de vreo zece ani de zile. Şi majoritatea partidelor politice, când merg în campanii electorale, promovează ideea schimbării sistemului electoral.”

Europa Liberă: Dar de ce există percepţia că această schimbare ar avantaja doar Partidul Democrat, pentru că nu s-ar bucura de popularitate în rândul cetăţenilor?

Andrian Candu: „E o percepţie greşită. Deoarece, dacă păstrăm şi lista de partid, jumătate din deputaţi şi circumscripţiile electorale, atunci toate partidele la ora actuală şi partidele care sunt în sondaje pe primele locuri continuă să aibă avantajul alegerilor. Dar, în acelaşi timp, partidul care are o echipă bună în teritoriu, la fel, este avantajat, fiindcă are posibilitatea echipa să îşi delege acei candidaţi în teritoriu. De exemplu, chiar eu aş putea, dacă particip la alegerile din 2018, să merg să mă lupt într-o circumscripţie electorală, chiar dacă sunt membru de partid.”

Europa Liberă: Unele voci spun că, în cazul acesta, are de câştigat preşedintele Dodon, pentru că acest proiect cu care au venit socialiştii ar fi fost acceptat şi de către democraţi. Şi democraţii ar fi făcut un pas înapoi şi l-ar fi lăsat învingător pe Igor Dodon.

Andrian Candu: „Partidul Democrat şi eu personal am fi vrut să fie sistemul uninominal. Pentru aceasta noi avem şi voturi, dar nu avem acel consens larg cerut de partenerii internaţionali – consens larg şi compromis larg în Parlament. Fiindcă Partidul Socialiştilor este un partid de opoziţie important şi trebuie să iei în considerare opinia lor, spun partenerii noştri internaţionali şi, nemijlocit, cei din partea Consiliului Europei şi ai Uniunii Europene. Şi atunci, pe de o parte, noi avem voturi să votăm uninominalul şi aceasta ar fi o mare defavoare pentru socialişti. Pe de altă parte, suntem împinşi, într-un fel, de opinia şi de recomandările partenerilor noştri internaţionali care spun: „Găsiţi compromisul larg în Parlament”. Şi atunci, în acea zi de 5 mai aceasta şi s-a încercat: noi să facem un pas înapoi pentru a găsi acel compromis larg, dar, în acelaşi timp, să obţineam ceea ce ne-am dorit noi, schimbarea sistemului, măcar ca o perioadă tranzitorie, una intermediară. Să mergem cu sistemul mixt, oamenii să îşi dea seama care sunt avantajele circumscripţiilor electorale, ca după aceea să revenim la următoarele alegeri, în 2022, poate, deja cu schimbarea sistemului complet.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi adunat 850.000 de semnături, aceasta aţi anunţat. O bună parte dintre cei care şi-au pus semnătura au fost convinşi pentru că îşi vor putea revoca deputatul, atunci când nu le mai îndreptăţeşte încrederea. Se va regăsi acest lucru în aceste două proiecte de lege comasate, care va fi unul?

Andrian Candu: „Noi ne dorim foarte mult să existe mecanismul de revocare a deputatului, ca o sancţiune din partea alegătorilor. La fel cum se întâmplă în cazul primarilor, atunci când se pot organiza referendumuri locale pentru a demite primarul. Este o idee extrem de necesară în Moldova la ora actuală, pentru a ţine clasa politică sub o anumită presiune a responsabilităţii.”

Europa Liberă: Socialiştii zic că nu se va regăsi această idee.

Andrian Candu: „Dar, în baza sistemului mixt, avem două categorii de deputaţi: deputaţi care vin pe liste de partid şi deputaţi care vin din circumscripţii. Şi atunci trebuie să le aplici aceeaşi regulă, nu poţi pe unii să îi revoci, pe alţii nu. Şi, cu regret, datorită acestui compromis cerut de partenerii internaţionali, cel mai probabil, va trebui pentru această etapă intermediară să renunţăm la idee, deoarece este imposibil, din punct de vedere juridic. Dar continuăm să promovăm ideea existenţei acestei sancţiuni, chiar cu preţul modificării şi Constituţiei la articolul care vorbeşte despre faptul că mandatul nu e imperativ şi, în acelaşi timp, promovând sistemul uninominal de vot, să avem totuşi sancţiunea.”

Europa Liberă: Deci, pe moment aţi renunţat la această idee?

Andrian Candu: „Noi nu renunţăm, dar suntem forţaţi de acest compromis la care trebuie să ajungem în Parlament. Şi pentru următoarele alegeri parlamentare din 2022, sperăm foarte mult că revenim şi la sistemul uninominal, şi la revocarea deputaţilor.”

Europa Liberă: O altă nelinişte care a apărut în societatea moldavă – cum vor fi aleşi deputaţii din stânga Nistrului? E teritoriu necontrolat juridic de Republica Moldova, este foarte greu să crezi că cei care vor putea să obţină mandatul alegătorului vor veni în Parlamentul de la Chişinău şi nu îşi vor face mendrele aşa cum le-au făcut la începutul proclamării independenţei Moldovei.

Andrian Candu: „La ora actuală populaţia, care trăieşte în stânga Nistrului, nu este reprezentată în Parlamentul Republicii Moldova. Este un subiect delicat, deoarece cunoaştem mai puţin decât ar trebui care sunt nevoile lor şi care sunt eventualele modalităţi de reintegrare a Republicii Moldova. Dacă la un moment dat, în Parlament ar ajunge câţiva deputaţi, când zic „câţiva”, mă refer la doi-trei, nu mă refer la zeci de deputaţi...”

Europa Liberă: Ideea era 25% să revină alegătorilor de acolo.

Andrian Candu: „Nu. Aceasta este o idee care nu se va realiza şi pe care nu o vom permite. Şi chiar este o dezinformare. Deoarece în situaţia în care ai 50 de deputaţi aleşi pe circumscripţii uninominale, luând în considerare numărul de votanţi din Transnistria, ar reieşi că acolo putem să organizăm două, trei, patru circumscripţii maxim, ceea ce înseamnă patru deputaţi maxim.”

Europa Liberă: Eu l-am citat pe preşedintele Igor Dodon.

Andrian Candu: „Nu va fi acceptată o astfel de idee în Parlament. Şi în sistemul mixt, pe care noi îl vom vota, cu siguranţă, nu vom permite ca cei din Transnistria să fie reprezentaţi cu tocmai 25 de deputaţi. Noi vorbim de trei-patru deputaţi maxim. Şi vorbim despre existenţa acestor deputaţi doar în situaţia în care noi vom reuşi să desfăşurăm un proces al alegerilor parlamentare corect şi democratic în Transnistria.”

Europa Liberă: Aţi spus dacă veţi reuşi. Înseamnă că s-ar putea să nu reuşiţi?

Andrian Candu: „S-ar putea să nu reuşim. Şi atunci, aceste locuri vor fi vacante. Simbolic vom avea locuri vacante două, trei, patru pentru cei care locuiesc în Transnistria, ceea ce este un prim semnal şi o primă acţiune de reintegrare a ţării, dar în fapt aceşti deputaţi nu vor exista, atât timp cât noi nu vom putea organiza şi desfăşura alegerile parlamentare în mod corect şi democratic şi doar cu observatorii din partea Consiliului Europei, OSCE şi ai Uniunii Europene, precum se întâmplă de fiecare dată.”

Europa Liberă: Dar acest lucru nu se va răsfrânge asupra faptului cum se va constitui majoritatea în Parlament?

Andrian Candu: „Potrivit Constituţiei, Parlamentul este funcţional, dacă sunt validate două treimi din mandatele de deputaţi. Dar noi vorbim totuşi de o eventuală lipsă a trei-patru deputaţi din 101. Deci, noi vorbim despre formarea majorităţii şi opoziţiei deja cu un număr foarte mare de deputaţi.”

Europa Liberă: Şi dacă regiunii transnistrene ar putea să-i revină trei-patru mandate, Diaspora cum va vota?

Andrian Candu: „Trebuie, în primul rând, constatat câţi cetăţeni sunt în Diaspora care îşi doresc să voteze. Aceasta este prevăzut printr-o procedură numită înregistrarea prealabilă, fiindcă noi trebui să ştim câte circumscripţii să fie formate în Diaspora. Şi, în funcţie de informaţia respectivă, să se decidă. Contează, bineînţeles, să aducem şi anumite modificări în legislaţie, ca să fie votul exercitat mai bine decât în prezidenţiale.”

Europa Liberă: Curtea Constituţională a şi înaintat o sumedenie de recomandări, pe care trebuie să le respectaţi.

Andrian Candu: „Exact. Dar, în acelaşi timp, recomandările presupun să existe o comunicare. Problema e următoarea, dacă tot vorbim de participarea Diasporei la vot, Republica Moldova este limitată financiar, ca să deschidă foarte multe secţii de votare. Într-o secţie nu pot vota mai mult de 3.000, maxim 4.000 de alegători, fiindcă fizic este imposibil. Ba mai mult ca atât, în multe state, ca Germania, de exemplu, nu poţi deschide mai multe secţii de votare, decât ambasada şi consulatul. În mod obligatoriu, doar în ambasadă şi în consulat. Şi noi avem ambasadă la Berlin, avem consulat la Berlin şi avem consulat la Frankfurt. Respectiv, trei secţii de votare poţi face în Germania. În alte state e diferit. Pentru ca să ştim exact câte secţii de votare trebuie făcute într-o ţară sau în alta, trebuie să ştim care este numărul de moldoveni. Pentru ca să ştim care este numărul de moldoveni care vor să voteze, trebuie să se înregistreze în prealabil, cu vreo jumătate de an. Noi le spunem: „Oameni buni, informaţia nu va fi folosită pentru alte scopuri, nu va fi transmisă autorităţilor de acolo, nu va fi transmisă autorităţilor fiscale. E doar pentru CEC ca să ştie exact câte secţii de votare să fie deschise”. Şi, în funcţie de aceasta, deja vom decide câte secţii şi cum putem face. Votul electronic, care ar fi, eventual, o soluţie, CEC a zis că pentru anul 2018 este posibil să piloteze, doar să-l testăm, să vedem cum funcţionează. Dar va fi implementat abia pentru celălalt exerciţiu parlamentar.”

Europa Liberă: Şi câte mandate totuşi ar putea să îi revină Diasporei?

Andrian Candu: „Noi nu am discutat acest subiect la nivel de cote sau câte mandate.”

Europa Liberă: Domnul Dodon, ziceam, a vorbit despre 25% din numărul de mandate.

Andrian Candu: „Aceea e o idee a domnului Dodon, ca şi cu 25% pentru Transnistria. Rămâne ca idee doar a domnului Dodon, dar Parlamentul va fi cel care va lua decizia cea mai înţeleaptă.”

Europa Liberă: Domnule Candu, îl voi cita pe un deputat din Parlamentul European, pe social-democratul Andi Cristea, el a spus că este important acum să vă concentraţi pe stabilitate, mai degrabă, decât pe schimbare. Până în 2018 el a sugerat că ar fi bine să se păstreze actualul sistem electoral. E un coleg de al dumneavoastră. 

Andrian Candu: „Este un coleg de al meu. A propos, am discutat acum cu el la telefon, comunicăm destul de des. Cu regret, colegii noştri din Parlamentul European din diferite partide nu cunosc chiar toată informaţia. Şi nu cunosc, de fapt, că schimbarea sistemului electoral este ceva dorit de cetăţeni. Şi sondajele de opinie arată acest lucru. Veţi vedea peste două săptămâni un alt sondaj de opinie realizat de o companie americană, care va fi făcut public şi care este cel mai mare sondaj de opinie din istoria Republicii Moldova. Sunt mai mult de 60% dintre cetăţeni care îşi doresc schimbare. Nu ştiu de ce s-au concentrat toţi pe schimbarea sistemului electoral, dar noi vorbim despre reforma pensiilor, reforma guvernului, lupta împotriva corupţiei, reforma justiţiei, reforma sistemului financiar-bancar. Avem un plan de acţiuni la nivel de Parlament din 111 acţiuni legate de implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Deci, noi nu stăm locului. Faptul că ne mai ocupăm şi de schimbarea sistemului electoral nu înseamnă că noi am lăsat alte subiecte care sunt pe agenda importantă a reformelor din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar aceasta trezeşte îngrijorare inclusiv la Bruxelles, la Strasbourg. Înregistrăm acest interviu înainte de o eventuală decizie a Parlamentului European de a amâna ajutorul şi, oricum, de dezbatere despre ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Despre posibila amânare a ajutorului de 100 de milioane de dolari pentru Moldova din partea UE ce ne puteţi spune? Cum se descurcă Moldova, în eventualitatea că această asistenţă nu ajunge în bugetul statului? 

Andrian Candu: „Nu va fi decizie, fiindcă sunt doar dezbateri. Nu există niciun proiect de rezoluţie pe acest subiect şi nici nu poate fi. Deoarece este vorba de un efort comun al câtorva instituţii la nivelul Uniunii Europene, nu decide doar Parlamentul European.”

Europa Liberă: Trei instituţii.

Andrian Candu: „Mai este Comisia Europeană şi Consiliul. Subiectul legat de ajutorul financiar, cele 100 de milioane, dintre care 60 sunt împrumut şi 40 sunt grant, sunt condiţionate deja. Noi am discutat cu colegii din Uniunea Europeană şi pentru fiecare rată, sunt trei rate, sunt între 10 şi 15 acţiuni care trebuie îndeplinite de Republica Moldova, de guvern şi se referă, în mod special, la reforme. Ceea ce ţine de sistemul electoral, nu face parte din condiţionalităţi. Şi, cu regret, a apărut această problemă legată de schimbarea sistemului electoral doar la nivelul Parlamentului European din partea exponenţilor Partidului Popular European, care sunt partenerii partidelor de opoziţie de la noi. Mă refer la PAS şi la Platforma DA. Şi, bineînţeles, printr-o anumită informaţie şi manipulare s-a creat impresia că în Republica Moldova se face ceva extraordinar şi în afara limitelor democraţiei, ceea ce nu este adevărat. Noi am fost învinuiţi că mai că nu aprobăm legea fără opinia Comisiei de la Veneţia, ceea ce iar nu este adevărat. Deoarece Comisia de la Veneţia urmează să examineze subiectul şi să vină cu opinie în luna iunie şi abia după aceasta vom îmbunătăţi legea, şi potrivit opiniei Comisiei de la Veneţia, şi o vom aproba.”

Europa Liberă: Dar în prima lectură v-aţi grăbit totuşi. 

Andrian Candu: „Dar de ce consideraţi că ne-am grăbit? Majoritatea proiectelor de legi care sunt în examinarea Comisiei de la Veneţia au fost expertizate, după ce au fost aprobate în prima lectură în Parlament.”

Europa Liberă: Domnule Candu, dar proiectul socialiştilor pe ultima sută de metri a fost trimis la Comisia de la Veneţia.

Andrian Candu: „Noi am simplificat şi le-am luat o povară mai mare celor de la Comisia de la Veneţia. Ei nu trebuie acum să examineze două proiecte de legi, dar unul singur, cel comasat. Respectiv, am uşurat misiunea Comisiei de la Veneţia. Nu am făcut nimic deosebit, deoarece Comisia de la Veneţia examinează proiectele de legi, inclusiv cele care sunt votate în prima lectură, acceptate ca şi concept de Parlament şi prin aceasta uşurăm misiunea Comisiei de la Veneţia.”

Europa Liberă: Dar recomandările Comisiei de la Veneţia vor fi luate în calcul sută la sută de către Parlamentul de la Chişinău? Pentru că şi aici, iarăşi, apar semne de întrebare.

Andrian Candu: „Opinia Comisiei de la Veneţia niciodată nu vine în ideea de: e bine să schimbi sau nu e bine să schimbi. 

Europa Liberă: Da sau nu.

Andrian Candu: „Niciodată nu spune da sau nu, deoarece este dreptul suveran al ţării să îşi aleagă pe ce sistem electoral se merge. Comisia de la Veneţia, în schimb, vine cu foarte bune recomandări de ordin juridic şi tehnic preţioase, de altfel, pe care, bineînţeles, noi le vom lua în considerare, atunci când vom îmbunătăţi proiectul de lege. La ora actuală noi nu vorbim dacă schimbăm sistemul electoral sau nu. Este voinţa Parlamentului şi prin voinţa Parlamentului se va decide. Şi este voinţa cetăţenilor, şi arată lucrul acesta şi sondajele de opinie. Acum problema este să facem proiectul de lege să fie unul bun şi fără elemente de extremă, pe care le-aţi menţionat, cele 25% pentru Transnistria ş.a. Trebuie să fie un proiect de lege bun, care să se încadreze şi din punct de vedere al securităţii, şi din punct de vedere al îndeplinirii voinţei cetăţenilor.”

Europa Liberă: Dar am ascultat câteva declaraţii ale deputaţilor socialişti şi ei ziceau că, eventual, dacă ceva nu o să le placă, ar putea să renunţe la vot. Atunci să înţelegem că dumneavoastră, cei care aţi format o majoritate parlamentară, puteţi vota proiectul socialiştilor fără ei?

Andrian Candu: „Noi la ora actuală am votat proiectul de lege, comasarea, cu 74 de voturi. În situaţia în care socialiştii se decid să nu mai voteze, eu sunt sigur că vom avea voturi destule în Parlament ca să votăm în a doua lectură proiectul de lege.”

Europa Liberă: Al lor proiect de lege?

Andrian Candu: „Noi nu vorbim despre al lor sau al nostru. La ora actuală există un singur proiect comasat. Este un proiect de lege care prevede sistemul mixt electoral, cu îmbunătăţirile cu care noi vom veni, inclusiv din punct de vedere al expertizei Comisiei de la Veneţia.”

Europa Liberă: Dar mai devreme dumneavoastră aţi vorbit despre un consens politic în cadrul Legislativului.

Andrian Candu: „Eu sunt sigur că noi vom reuşi să păstrăm acest consens politic, inclusiv cu opoziţia, inclusiv cu majoritatea parlamentară.”

Europa Liberă: Ce dialog veţi purta cu cei care au ieşit în stradă, cu partidele extraparlamentare? Pentru că, dacă e să ţinem cont de sugestiile care vin din exterior, zic că ar fi mult mai bine, dacă s-ar găsi un consens larg în societate.

Andrian Candu: „Pe cei care au ieşit, şi nu mă refer la cetăţenii care au ieşit, dar la liderii care au chemat oamenii la protest, aceste persoane au fost invitate la dezbateri, ca să discutăm pe mai multe subiecte, inclusiv pe oportunitatea schimbării sistemului electoral. Fiindcă foarte multe partide care au ieşit, promovând acest protest, au avut în campania electorală promisiuni sau chiar au promovat ideea schimbării sistemului electoral. Schimbarea sistemului electoral a fost cerută şi de PLDM şi chiar au şi susţinut schimbarea sistemului electoral în 2013. Platforma DA, când organiza protestele în piaţa, la fel, era un promotor al schimbării sistemului electoral. Acum se pare că însăşi faptul că a venit ideea de la noi şi votul de la noi deja sunt împotrivă.” 

Europa Liberă: Dar supărările lor aici şi se reduc, că preluaţi toate ideile lor şi le promovaţi dumneavoastră. 

Andrian Candu: „Dacă vin cu idei bune, le promovăm cu mare plăcere. Să vină mai des cu idei bune şi eu garantez că noi le vom lua în considerare, dar să fie idei bune pentru ţară şi pentru cetăţenii ei. Dar, revenind la ce facem mai departe. Una e să discutăm în piaţă, e bine şi frumos să discutăm la proteste, dar a doua e să discutăm pe o platformă în care putem să ne expunem opiniile şi care să aducă un anumit beneficiu chiar proiectelor de legi. În Parlament noi am organizat patru dezbateri publice, peste 18 ore.”

Europa Liberă: Consens nu se găsea în cadrul acelor dezbateri.

Andrian Candu: „Dar de unde cunoaşteţi? Eu vă voi expedia extrasele de la acele dezbateri, să vedeţi că prevalau unele opinii în acele dezbateri. Când s-a vorbit despre oportunitatea schimbării sistemului electoral, prevala opinia sistemului uninominal şi a sistemului mixt. De exemplu, erau partide extraparlamentare cu vechime deja de 20 de ani sau grupurile etnice, sau mediul academic şi ştiinţific, care vorbeau despre schimbarea sistemului electoral ori uninominal, ori mixtul. Când s-a discutat despre revocarea mandatului, la fel, au existat opinii pro şi contra. La fel, când s-a discutat despre votul Diasporei, existau diferite opinii, inclusiv cu studii cum se întâmplă în unele ţări, fiind vorba de cote, de exemplu. Propunerea este: doar pe parcursul unor astfel de dezbateri, poţi cu adevărat să găseşti idei bune care să se regăsească într-un proiect de lege. Dar faptul că construieşti o scenă pe o stradă şi chemi oamenii la protest, ce poate să vină idee bună pentru a perfecţiona legea? Protestele sunt importante, voinţa cetăţenilor este importantă, fiindcă e dreptul la exprimare şi e bine să ştii ce spune opoziţia şi să iei în considerare. Dar când vădit cauza este greşită, când vădit ideea nu este susţinută de populaţie, şi lucrul acesta se vede şi prin lipsa participării oamenilor la protest, pare puţin cinic. Mai ales că doamna Maia Sandu, de exemplu, chiar în protestul de ieri, vorbea despre faptul că vrea să îşi aleagă deputaţii, fără să îi impună nimeni. Aceasta ne dorim şi noi.”

Europa Liberă: Vorbiţi despre puţina lume care iese la proteste. Iar, pe de altă parte, opoziţia face trimitere la rezultatele pe care le-a înregistrat doamna Sandu în timpul campaniei prezidenţiale. Ea a fost susţinută de peste 40% din cetăţenii cu drept de vot.

Andrian Candu: „Da, aveţi perfectă dreptate. Numai să nu încurcăm campania prezidenţială şi o persoană cu partid, guvernare. Fiindcă, dacă e să luăm sondajele de opinie la ora actuală, PSRM, de exemplu, este pe primul loc cu vreo 30%. După aceea vine PAS, Partidul Democrat ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Dar cine îl ajută pe PSRM să fie pe primul loc?

Andrian Candu: „Dezamăgirea cetăţenilor în greşelile făcute de guvernare în anii precedenţi. Şi aceasta este adevărat. Şi trebuie să conştientizăm acest lucru şi să ne punem cenuşă pe cap de fiecare dată, fiindcă am greşit, am greşit mult. Şi trebuie să luăm în considerare şi contextul regional, şi influenţa mediei, şi dezinformarea care are loc. Dar, în mod special, dezamăgirea oamenilor, fiindcă au văzut în lideri câţiva ani în urmă o speranţă, iar aceşti lideri cu steagul Uniunii Europene au făcut greşeli mai mari decât toate guvernările anterioare. Şi pentru aceasta, bineînţeles, plătim. Dar, revenind la ideea Maia Sandu şi încrederea mare a cetăţenilor, lupta în Parlament se va da, în primul rând, între partide pentru cele 50 de locuri şi de persoane. Dumneaei este importantă, este un om politic important, se bucură de o credibilitate foarte mare, dar ar fi bine să se concentreze deja şi la formarea echipei. Fiindcă dacă eu vă întreb: numiţi-mi cinci persoane din anturajul ei? Deoarece contează foarte mult şi echipa, în Parlament de unul singur nu vei putea face nimic, trebuie să ai o echipă. Şi, mai ales, că trebuie să fii capabil să creezi şi o majoritate, ceea ce înseamnă că trebuie să fii destul de flexibil şi tolerant, să poţi să comunici cu cei care sunt sau au o altă opinie, lucru pe care, cu regret, ea nu dă dovadă că ar putea.”

Europa Liberă: Iar reproşurile care vin către dumneavoastră sunt că, dacă va fi schimbat sistemul electoral, rezultatele scrutinului vor depinde de înţelegerea dintre PD şi PSRM, dintre domnul Plahotniuc şi domnul Dodon.

Andrian Candu: „PSRM e în opoziţie la ora actuală faţă de guvernare. Şi noi suntem două tabere complet diferite, aflate într-o opoziţie directă şi ca viziune, ca şi comportament. Este clară poziţia şi a preşedintelui Dodon, şi a partidului din care a făcut parte, apropierea de Rusia şi anularea sau suspendarea acordurilor cu Uniunea Europeană. Noi suntem în opoziţie, deoarece considerăm că Uniunea Europeană este viitorul Republicii Moldova şi doar astfel vom acţiona. Deci, noi nu putem vorbi de niciun fel de coalizare la niciun fel de nivel cu Partidul Socialiştilor şi cu domnul Dodon.”

Europa Liberă: Pentru că ne-am îndepărtat, vreau să ne spuneţi foarte clar, vin acele 100 de milioane de euro din partea UE pentru Republica Moldova?

Andrian Candu: „Cele 100 de milioane de euro, prima tranşă, în general, trebuia să fie în luna noiembrie-decembrie, deoarece abia acum, în iunie-iulie urmează să fie aprobată la nivelul Uniunii Europene. Noi ne-am asumat angajamentele care sunt. Cu siguranţă, le vom îndeplini.”

Europa Liberă: Convingerea dumneavoastră e că vin aceşti bani?

Andrian Candu: „Sigur că da.”

Europa Liberă: Fără condiţionări, fără amânări?

Andrian Candu: „Nu. Acolo sunt foarte mult condiţionări legate de reforme. Ele vor fi şi noi trebuie să le îndeplinim, aşa cum le-am îndeplinit pe acelea agreate cu Fondul Monetar Internaţional. Sper că vom avea aceeaşi mobilizare între instituţii şi le vom îndeplini şi pe cele ale Uniunii Europene. Nimeni nu ne pune condiţii, pur şi simplu, ele sunt legate de anumite reforme care să îmbunătăţească viaţa cetăţenilor şi a sistemului, a statului în general. De aceea, contăm foarte mult. Şi, a propos, acele reforme şi acea finanţare vine să ajute şi reformele pe care noi le iniţiem. De exemplu, reforma guvernului presupune şi o anumită cheltuială din punct de vedere financiar.”

Europa Liberă: Aici am vrut să ajungem. Când începe această reformă a guvernului?

Andrian Candu: „Noi suntem pe ultima sută de metri de discuţii şi în majoritatea parlamentară. Şi eu sper că în următoarele două-trei săptămâni deja proiectul de lege va fi în Parlament. Ideea este ca perioada de tranziţie, de implementare a reformei, să fie până în luna noiembrie, în aşa fel încât anul bugetar financiar 2018 să înceapă deja cu noua structură a guvernului.”

Europa Liberă: Iar ministerele când vor fi comasate?

Andrian Candu: „Pe parcursul acestei perioade, până în noiembrie.”

Europa Liberă: Până în noiembrie, nu acum, în timpul apropiat?

Andrian Candu: „Nu poţi face comasarea într-o singură zi, ea durează o anumită perioadă de timp. Fiindcă, închipuiţi-vă, dacă sunt două-trei ministere, care trebuie comasate, ai două-trei direcţii juridice, două-trei resurse umane, ai, începând de la infrastructură, terminând cu oameni. Trebuie să faci o perioadă de evaluare a oamenilor, trebuie să vezi cine rămâne, cine pleacă, ce oportunităţi le dai celor care pleacă. Adică, sunt încă multe probleme. Perioada de tranziţie, să zicem, luna iunie-noiembrie, e perioada în care se va implementa şi se va realiza această fuziune.” 

Europa Liberă: A propos, despre reforma guvernului, se zice că aţi încercat să îi strângeţi la gard pe liberali. Ei pierd cam tot. Ce rol mai au în actuala coaliţie?

Andrian Candu: „Dar de ce consideraţi că pierd?”

Europa Liberă: Reformarea guvernului vizează anume ministerele pe care le-au avut ei în gestiune şi care vor fi comasate. 

Andrian Candu: „Atunci când discutăm despre reforma guvernului şi comasarea ministerelor, nu luăm în considerare partidul sau oamenii. Luăm în considerare eficienţa instituţiilor şi a structurii, ca după aceasta să discutăm cine şi ce îşi asumă. Aceasta nu înseamnă că, de exemplu, ministrul Transporturilor, dacă nu va mai fi ministrul Transporturilor, nu se va regăsi un alt liberal sau persoană delegată de liberali în alt minister, cel deja comasat.”

Europa Liberă: Deşi domnul Ghimpu a zis că se va gândi mult, dacă să-şi mai delege oameni în guvern, pentru că trăieşte şi el acum nişte timpuri nu prea bune.

Andrian Candu: „Partidul Liberal şi echipa Partidului Liberal, şi domnul Ghimpu este important pentru majoritate, ca partener. Şi noi apreciem foarte mult şi spiritul de sacrificiu, şi asumarea pe care noi toţi am avut-o atunci ca echipă, în ianuarie 2016. Dar, în acelaşi timp, trebuie să fim conştienţi că urmează să delegăm oameni de calitate, profesionişti şi integri în guvern.”

Europa Liberă: Domnul Dodon, vorbind despre reforma guvernului, a spus că e convins că va respinge cele mai multe candidaturi la funcţia de ministru. Aceasta înseamnă că aţi putea să aveţi bătăi de cap?

Andrian Candu: „Aceasta înseamnă că, dacă preşedintele Dodon are o deviere de la normele constituţionale, indiferent că vorbim despre remanierea guvernului sau despre promulgarea legilor, sau despre numiri prevăzute de lege, toate se contabilizează, dosarul se pregăteşte şi într-o bună zi poate să vadă şi suspendarea din funcţie, în situaţia în care nu respectă Constituţia. Dacă Constituţia îl obligă să ia în considerare numirile de miniştri, precum solicită prim-ministrul şi precum e voinţa majorităţii parlamentare, atunci el trebuie să se conformeze, indiferent că îi place sau nu îi place.”

Europa Liberă: Care va fi soarta referendumului anunţat de preşedintele Dodon?

Andrian Candu: „Curtea Constituţională trebuie să se expună cât de constituţionale şi legale, în general, sunt cerinţele domnului Dodon. Poţi să faci promisiuni foarte populiste, poţi să beneficiezi de dezamăgirea oamenilor şi să vii cu idei populiste, începând de la lichidarea Parlamentului sau scăderea numărului de deputaţi, dar, până la urmă, toate trebuie să aibă o anumită logică şi legalitate constituţională. Să luăm un exemplu. Domnul Dodon vorbeşte despre scăderea numărului de deputaţi de la 101 la 71. Vă spun sincer, mare lucru aceasta nu va însemna, fiindcă, din punct de vedere financiar, nu va însemna o mare economie. Exemplul din alte state ne arată că state ca profil, ca mărime ca Republica Moldova, au 100 sau peste 100 de deputaţi. Dar dacă Consiliul Municipal Chişinău are 51 de consilieri, atunci Parlamentul Republicii Moldova trebuie să aibă 71 de deputaţi? Reiese că, dacă mergem la astfel de scăderi de mandate, ar trebui să îndreptăm privirea şi la Consiliul Municipal. Şi, poate, ar trebui, în general, într-o republică parlamentară să punem semn de întrebare dacă avem nevoie sau nu avem nevoie de instituţia prezidenţială. Poate ar fi mai bine să fie fără preşedinte, fiindcă costurile ar fi mult mai puţine.”

Europa Liberă: Dar cum se va ajunge la acest lucru, ca să fie lichidată instituţia prezidenţială?

Andrian Candu: „Facem un referendum, la fel, şi vedem alte exemple din alte state. Sunt state unde preşedintele e doar decorativ. Poate avem şi noi nevoie de un preşedinte decorativ.”

Europa Liberă: Domnul Dodon tocmai acum se laudă că a recâştigat încrederea instituţia prezidenţială, datorită faptului că a ajuns el în jilţul de şef de stat.

Andrian Candu: „Dar să vedem, poate cheltuie prea mult. Şi atunci, probabil, din punct de vedere economic, e mai bine să nu avem instituţie prezidenţială şi să nu ne mai batem capul dacă este de încredere sau nu este de încredere.”

Europa Liberă: Deci, despre soarta referendumului din 24 septembrie, pe care şi-l doreşte domnul Dodon, astăzi nu puteţi spune cu certitudine dacă va fi sau nu va fi?

Andrian Candu: „Nu pot spune cu certitudine nimic, până nu va fi o opinie a Curţii Constituţionale şi a Comisiei de la Veneţia ce ţine de o astfel de intenţie. În ce priveşte competenţele suplimentare la o instituţie sau alta, pentru că vizează modificarea Constituţiei, trebuie să existe şi opinia Comisiei de la Veneţia. Şi, din câte cunosc, atunci când Comisia de la Veneţia se va expune pe subiectul schimbului sistemului electoral, vorbim despre sistemul mixt, la mijlocul lunii iunie, se va expune şi în privinţa iniţiativei domnului Dodon.”

Europa Liberă: Domnule Candu, guvernul rămâne fără miniştri până în toamnă sau vor fi propuse candidaturi la anumite funcţii? Pentru că Ministerul Apărării fără ministru nu e un lucru bun.

Andrian Candu: „Noi ne dorim ca funcţiile vacante să fie completate în aşa fel, încât instituţiile să fie funcţionale, indiferent de structura guvernului care va fi. Fiindcă, dacă unele ministere nu vor fi, acei miniştri vor fi remaniaţi. Dar, în acelaşi timp, instituţiile trebuie să fie funcţionale şi nu este normal ca într-un minister ca Ministerul Apărării sau alte ministere să avem o funcţie vacantă atât de mult timp. Deoarece, chiar dacă nu avem o prevedere legală cât ar trebui să fie interimatul, norma generală şi prin analogie faţă de alte funcţii, ne spune că interimatul nu ar trebui să fie mai mult de 30 de zile. Iar noi am depăşit-o, de exemplu, în unele ministere cu mult.”

Europa Liberă: Am reţinut de undeva că numărul primarilor ar putea să fie redus de la aproape 900 la 300. E adevărat?

Andrian Candu: „Vorbiţi despre o reformă a administraţiei publice locale şi a organizării administrativ-teritoriale care nu se va realiza acum, bineînţeles.”

Europa Liberă: Dar este ca intenţie?

Andrian Candu: „Intenţia astăzi este să fie analizate lucrurile, nu e să le faci. Trebuie să înţelegem foarte bine cum ar trebui să fie organizată structura statului şi a localităţilor în general, ca să fie mult mai fezabilă şi din punct de vedere economic, dar şi să fie acceptată reforma de cetăţeni. Trebuie analizat care este exact numărul localităţilor, care este exact numărul primăriilor. Şi atunci când se va face reforma, lucru care nu se va realiza până la următoarele alegeri locale sau parlamentare, bineînţeles, dar în perspectivă e necesară o astfel de reformă. Fondul Monetar Internaţional a venit cu o analiză acum doi-trei ani că în situaţia în care se va reduce cu vreo 20%, atunci ar exista o creştere de 10% a produsului intern brut. Adică, sunt mai multe analize, dar unele sunt făcute deja de ani de zile. Noi am fi vrut să vedem care este cea mai optimă structură teritorială şi a primăriilor, şi a autorităţilor administraţiei locale în aşa fel încât să fie, în primul rând, bine pentru cetăţean. În al doilea rând, eficient din punct de vedere al administrării. Şi trei, eficient din punct de vedere al costurilor.”

Europa Liberă: Domnul Dodon s-a arătat mulţumit, dacă UE va amâna asistenţa financiară pentru Republica Moldova. Admiteţi o izolare a Moldovei, în caz că va fi afectată relaţia dintre Moldova şi structurile Uniunii Europene?

Andrian Candu: „Noi nu vom admite, în general, ca relaţiile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană sau orice altă organizaţie importantă şi partener pentru noi să fie afectate şi prejudiciate chiar şi din cauza unor declaraţii. E grav şi cinic să te bucuri pentru o decizie eventuală de amânare a finanţării, când, de fapt, finanţarea nu e pentru guvernul Republicii Moldova sau pentru guvernare, sau pentru această majoritate, dar este pentru Republica Moldova şi cetăţenii ei. Noi am pornit unele proiecte investiţionale, unele reforme importante, unde finanţarea este importantă şi atunci te bucuri pentru lipsă de progres şi dezvoltare? E în spiritul şi al mesajului cu care venea domnul preşedinte Dodon, fiind într-o poziţie împotriva Uniunii Europene. Dumnealui s-ar bucura dacă ar exista poate o decizie a Uniunii Europene în această privinţă, deşi ar aduce un prejudiciu Republicii Moldova. Şi ca preşedinte ar trebui să aibă un alt fel de mesaj.”

Europa Liberă: Dar, pe moment, relaţia între Legislativ, guvern şi Preşedinţie rămâne a fi ostilă? Sau găsiţi deja numitor comun pe anumite chestiuni? Aţi numit mai mulţi ambasadori, eventual, alte înţelegeri.

Andrian Candu: „Relaţia rămâne instituţională, de cooperare. Nu există niciun fel de simpatie, nu suntem prieteni, nu ne sunăm sau ne întâlnim, ca să ne apreciem unul pe altul. Suntem liderii unor instituţii care găsim posibilitatea de cooperare, potrivit prevederilor constituţionale. Şi aceasta este cel mai important, să nu ajungem într-un blocaj instituţional sau în conflict.”

Europa Liberă: Dar înţelegeri ascunse, aşa cum bănuiesc unii că ar exista între domnul Dodon şi domnul Plahotniuc?

Andrian Candu: „E departe de realitate. Suntem foarte diferiţi, suntem în opoziţie unul faţă de altul prin idei şi prin acţiuni, şi prin comportament. Şi îmi doresc foarte mult ca cetăţenii să schimbe puţin - prin votul lor din 2018- şi percepţia politicului, în aşa fel încât preşedintele Dodon să nu îşi consolideze rândurile prin fracţiunea sa şi majoritatea parlamentară totuşi să fie dominată de partidele pro-europene democratice şi nu de cele care sunt împotriva apropierii noastre de Uniunea Europeană.” 

Europa Liberă: Dar nu i-aţi cerut socoteală că a fost la parada de la Moscova la 9 mai. 

Andrian Candu: „Atât timp cât nu încalcă Constituţia şi e în limita legii, eu pot să am opinia mea politică, eu pot să am opinia mea de cetăţean să condamn astfel de comportamente, dar nu pot să aplic legea, sancţionându-l. În momentul în care deraiază de la normele legale şi, în mod special, vorbim de Constituţie, atunci, se va pregăti dosarul respectiv pentru Curtea Constituţională şi va fi pus în dezbatere în Parlamentul Republicii Moldova.” 

Europa Liberă: Dar el a reuşit să refacă relaţia dintre Chişinău şi Moscova, având această bună colaborare cu liderul de la Kremlin, Putin?

Andrian Candu: „Este greu să dai o notă bazată pe aparenţele legate de o paradă sau de poze de la un eveniment sau de la altul.”

Europa Liberă: Zice că a reuşit să rezolve problema gastarbaiterilor, a reuşit să readucă pe piaţa din Federaţia Rusă mărfurile moldoveneşti.

Andrian Candu: „Nu am văzut nicio decizie a Federaţiei Ruse ce ţine de ridicarea embargoului împotriva economiei Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Cricova şi alte întreprinderi vor exporta vinuri.

Andrian Candu: „Sunt exemple sporadice şi izolate. Dar ne dorim un comportament şi din partea Federaţiei Ruse bazat pe respect şi pe reciprocitate. Republica Moldova are un Acord de Liber Schimb cu Federaţia Rusă, în care nu se vorbeşte doar despre Cricova, se vorbeşte, în general, despre economia Republicii Moldova şi companiile care sunt în Republica Moldova, care au dreptul liber şi fără limite să exporte în Federaţia Rusă. Şi astfel ar trebui să respectăm, dar nu doar că există o anumită relaţie şi/sau favoritism pentru o companie sau pentru alta. Eu mă bucur că Cricova ar putea să exporte de mâine, dar mai sunt şi alte zeci de întreprinderi care, la fel, trebuie să aibă dreptul de a exporta. Şi atunci când o relaţie se bazează pe relaţii de amiciţie şi de cazuri izolate de genul acesta, aceasta nu e o relaţie sănătoasă. Şi eu chiar nu am de ce să mă bucur.”

Europa Liberă: Preşedintele Dodon vrea să se apuce de capul societăţii civile, la inspiraţia colegului său de partid, Bogdan Ţîrdea, care scrie acum o carte la acest subiect, „Să vedem cine finanţează societatea civilă”. E în spiritul lui Vladimir Putin, că ştim că şi în Federaţia Rusă liderul de la Kremlin la un anumit moment se apucase de societatea civilă. De ce a ajuns în dizgraţie societatea civilă?

Andrian Candu: „Mie mi-e greu să mă pronunţ pe ce stă în capul unui sau altui lider politic. Eu văd lucrurile din perspectiva mea şi vă spun opinia mea. Noi am făcut o legislaţie destul de bună anul trecut şi care deja este în implementare, acea lege de 2%, dacă vă aduceţi aminte, ceea ce înseamnă că fiecare cetăţean plătitor de impozite poate să îşi redirecţioneze 2% din impozitul său pentru societatea civilă. Ceea ce îmi doresc foarte mult, deoarece sunt câteva organizaţii importante şi vocale care beneficiază de foarte multă finanţare internaţională, dar sunt multe altele care se bazează doar pe entuziasmul şi munca voluntarilor, cu resurse financiare foarte limitate, care trebuie ajutate. Şi atunci unde statul nu poate interveni cu ajutor, ne bazăm, de exemplu, pe legea aceasta de 2%. Eu am o altă viziune la tot ceea ce ţine de societatea civilă, ea este importantă într-un stat. Mă bucur că noi am ajuns la ora actuală să avem o societate civilă, o parte din ea, cel puţin, foarte vocală şi care ştie să pună şi presiune bună inclusiv pe legiuitori. Noi am lucrat cu exponenţii societăţii civile pe unele reforme şi apreciez foarte mult expertiza juridică, în mod special, pe care o dau. De aceea, legislaţia gen ca în Federaţia Rusă, care ţine sub lupă societatea civilă sau o leagă de agenţi străini, de exemplu, este nedemocratică şi nu este nici în spiritul valorilor promovate de Consiliul Europei din care facem parte.”

Europa Liberă: Mulţumim pentru acest interviu, domnule Candu. Dar îi punem punct, dacă ne spuneţi care e soarta raportului Kroll-2. 

Andrian Candu: „În timpul cel mai apropiat sper foarte mult că Banca Naţională şi Kroll vor putea veni cu informaţii suplimentare. Din câte cunosc, se finalizează raportul numărul doi, se mai lucrează şi la o strategie care vine din acest raport Kroll-2, ce ţine de recuperarea bunurilor fraudate. Înţeleg că încă mai sunt unele piedici la nivel internaţional din partea unor jurisdicţii. Şi echipa Kroll a rugat şi politicul să intervină pe unele jurisdicţii, pe dimensiune bilaterală, ca să reuşim, inclusiv implicând Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, ceea ce şi facem. Dar foarte mult îmi doresc ca să apară raportul doi făcut şi public, deoarece există o aşteptare foarte mare din partea cetăţenilor să vadă lista oamenilor implicaţi şi schemele care au fost folosite.”

Europa Liberă: Domnul Dodon a zis că, dacă ajunge la el, îl face public, aşa cum domnul Candu a făcut public primul raport Kroll.

Andrian Candu: „Da, numai că şi domnul Dodon, şi domnul Candu trebuie să înţeleagă că, în situaţia în care în acel raport vor fi informaţii ce ţin de unele bunuri aflate în străinătate, iniţial, trebuie să luăm măsuri ca să îngheţăm acele bunuri, să punem mâna pe ele, într-un fel, să nu dispară, atunci când va apărea publică informaţia.”

 
  • Contact

  • Parlamentul
    Republicii Moldova


    MD 2004, Republica Moldova,
    Chisinau, bd. Stefan cel Mare, 162.
    tel.: (373 22) 234404
    fax: (373 22) 268125
  • Partidul Democrat
    din Moldova


    MD 2001, Republica Moldova,
    Chisinau, str. Tighina 32.
    Tel.: (+373 22) 278229
    Fax: (+373 22) 278230
© Copyright Andrian Candu. Toate drepturile rezervate.