• Andrian Candu
  • Preşedinte al Parlamentului,
    Vicepreşedinte al Partidului Democrat din Moldova

EXCLUSIV. Discuţii cu patru jurnalişti pe platforma Google Hangout

EXCLUSIV. Discuţii cu patru jurnalişti pe platforma Google Hangout

21 Martie 2017
Am început săptămâna cu o experienţă nouă pentru mine, dar şi pentru mass-media din Republica Moldova. Am acceptat provocarea de a răspunde la întrebările jurnaliştilor de la patru instituţii de presă, în cadrul unei conversaţii on-line. A fost primul exerciţiu de acest fel şi cred că ar putea deveni o tradiţie să profit de acest format pentru a discuta subiectele de actualitate cu reprezentanţii mass-media care sunt interesaţi de părerea mea. Timp de o oră, am reuşit să abordăm scurt şi, în acelaşi timp, constructiv, mai multe teme precum sistemul de vot uninominal, ancheta privind frauda bancară, sistemul tichetelor de masă, nota de protest trimisă Federaţiei Ruse, relaţiile cu preşedintele ţării, Igor Dodon, securitatea informaţională şi altele. Mai jos, public varianta scrisă a discuţiei, iar aici  găsiţi varianta video. 
 
 
Irina Bejenaru, jurnalist TVR Moldova
 
Irina Bejenaru, jurnalist TVR Moldova: Bună ziua, domnule Andrian Candu. Săptămâna trecută, Parlamentul României a declarat ziua de 27 martie 1918 drept zi naţională. Ulterior, şi liberalii au venit cu o astfel de iniţiativă în Parlamentul de la Chişinău. Întrebarea mea este, dacă veţi susţine această iniţiativă şi care ar fi în opinia dumneavoastră importanţa acestei sărbători? Şi dacă tot discutăm despre istorie, atunci vreau să vă întreb cum comentaţi acea solicitare a preşedintelui Igor Dodon ca să introducă Istoria Moldovei în programul şcolar, în loc de Istoria Românilor?
 
Andrian Candu:  Bună ziua. Aş începe cu cea de a doua întrebare ce ţine de Istoria Moldovei sau de iniţiativa făcută de preşedintele Dodon. Consider că, în general, astfel de iniţiative nu ar trebui să existe din partea politicului, indiferent de instituţie. Este meseria oamenilor de ştiinţă şi în baza deciziilor sau recomandărilor lor ar trebui să se ia anumite hotărâri în privinţa curriculumului, programului de învăţământ. Pe parcursul celor 25 de ani de independenţă a Republicii Moldova, tot timpul politicul a încercat să vină cu astfel de iniţiative ba într-un fel, ba în altul, oamenii fiind astfel divizaţi şi societatea dezbinată. Noi ar trebui să ne abţinem. Când vorbesc de noi, mă refer la clasa politică şi instituţiile principale ca Preşedinţia sau Parlamentul. De aceea, consider că istoria trebuie să rămână precum se învaţă astăzi în şcoli, Istoria Românilor, şi să nu mai discutăm în privinţa obiectului de istorie. Ce ţine de ziua specială discutată în Parlamentul României, este o decizie a Legislativului român, n-o să comentez decizia colegilor din Bucureşti. În Chişinău, lucrurile stau puţin altfel şi în societate. După cum am menţionat, societatea este foarte divizată. La fel, consider că () chiar dacă eu personal mi-aş dori să existe un astfel de vot, dar în plenul Parlamentului, un astfel de subiect cu siguranţă va fi unul sensibil, va diviza societatea în continuare şi ar trebui să ne abţinem.
 
 
Oxana Bodnar, jurnalist Publika TV
 
Oxana Bodnar, jurnalist Publika TV: Domnule Candu, întrebarea mea se referă la situaţia ce ţine de aşa-zisele “jocurile morţii” pe internet. Întreaga societate a fost zguduită de noutăţile legate de aceste jocuri. Vreau să întreb cum putem să protejăm copiii la nivel legislativ, dacă vor fi înaintate propuneri în acest sens?
 
Andrian Candu: Din câte înţeleg, şi asta am înţeles şi din discuţia pe care am avut-o cu colegii din Guvern, se elaborează unele măsuri şi prin hotărâri de Guvern, şi prin regulamente, şi chiar se elaborează anumite modificări în legislaţie pentru a curma şi a combate jocurile on-line care ar putea să aducă prejudicii şi, inclusiv, decese aşa cum s-a întâmplat în cazul acelui joc periculos. Nu este neapărat deja o soluţie prevăzută. Din câte înţeleg sunt şi chestiuni legate de asistenţa socială. Sunt întreprinse discuţii cu profesori din diferite şcoli, cu familiile. Se încearcă astfel să fie abordat subiectul, pentru a evita sau pentru a atrage atenţia asupra comportamentului copilului. Sunt întreprinse discuţii cu profesori, cu familiile. Prin aceste se atrage atenţia asupra comportamentului copiilor. Ce ţine de legislaţie, este o chestiune mai sensibilă atunci când vorbim despre securitatea on-line sau când vorbim despre intervenţia statului în tot ceea ce înseamnă internet. Ştiţi că în Parlamentul Republicii Moldova a existat un proiect de lege înregistrat, o iniţiativă a Guvernului numită “Legea Big Brother”. Urmează să obţinem expertiza juridică a Comisiei de la Veneţia. Dar nu aş pune accent neapărat pe această lege. Pachetul de măsuri cu care trebuie să vină autorităţile Republicii Moldova înseamnă nu doar intervenţia statului în online, ci trebuie să conţină inclusiv discuţiile cu psihologi, cu părinţii, intervenţia asistenţilor sociali în teritoriu, intervenţia medicilor şi, în mod special, intervenţia societăţii civile care este specializată. Deci e un pachet multidimensional. Noi continuăm şi pe dimensiunea Guvernului şi a Parlamentului să avem consultări, discuţii şi dezbateri pe acest subiect şi sunt sigur că în cel mai apropiat timp vom avea unele soluţii, chiar şi prin legiferare. Chiar eu personal, în această săptămână, am programate deja mai multe discuţii cu specialiştii de la Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi de la Centrul de Telecomunicaţii Speciale, cu reprezentanţi ai societăţii civile. Ştiu că şi la Guvern s-au luat deja anumite măsuri prin comunicare şi elaborare de legislaţie. Deci, subiectul este mult mai sensibil încât să venim doar cu o abordare. Va mai lua ceva timp, dar am înţeles de la colegii din Guvern că se întreprind anumite măsuri deja şi în regiuni / în teritoriu pentru profilaxie şi de prevenire.
 
 
 
Victoria Dumbravă, jurnalist agora.md

Victoria Dumbravă, jurnalist agora.md: Domnule preşedinte, întrebarea mea ţine de sistemul bancar, un domeniu important pentru Republica Moldova. Aspectele ce ţin de recuperarea miliardului, raportul Kroll doi sunt destul de importante şi mult-aşteptate. Totuşi, sunt anumite aspecte care cumva, în ultima perioadă, se dau treptat uitării. Aici mă refer, în primul rând, la fostul guvernator, domnul Dorin Drăguţanu, care a dispărut din atenţia publică la foarte scurt timp după ce a plecat din fruntea BNM-ului. Inclusiv explozia din faţa casei dânsului a rămas cumva un mister, chiar dacă de atunci a trecut un an. Nu cunoaştem care sunt rezultatele anchetei şi cine a fost autorul. Întrebarea mea este, cum se face că şeful Băncii Centrale a scăpat cumva basma curată din toată această situaţie şi, după toate evenimentele prin care a trecut sistemul bancar moldovenesc în anii 2012 – 2014, atunci când în fruntea BNM-ului era domnul Drăguţanu? Este vorba poate despre o protecţie care i-a fost asigurată în schimbul unor scheme pe care le-a girat?
 
Andrian Candu: Nu aş fi atât de în extremism cu astfel de declaraţii periculoase când este să menţionezi schemele şi protecţia lor prin rea-intenţie.
Cert este faptul că la ora actuală, autorităţile investighează în continuare implicarea nu doar a reprezentanţilor sistemului bancar, ai băncilor comerciale, dar şi sunt investigaţi demnitarii: demnitarii de la instituţiile statului, ministere, agenţii, precum şi cei de la Banca Naţională. Din câte cunosc eu, din informaţiile făcute public şi de procurorul general şi de CNA, inclusiv de discuţiile care au avut loc pe platforma Parlamentului, sunt mai multe dosare, sunt mai multe persoane vizate. Ce ţine de implicarea / neimplicarea sau anchetare / neanchetarea guvernatorului, este o chestiune ce ţine doar de anchetă. Nu pot să mă expun la ce fază este, dar din acele informaţii care au fost date de procurorul general, se menţiona că într-o anumită anchetă ce ţine de fraudarea sistemului bancar, sunt intervievaţi şi sunt investigaţi, nu neapărat anchetaţi, mai mulţi demnitari, inclusiv conducerea BNM. O discuţie separată în privinţa Băncii Naţionale şi a rolului ei în tot ceea ce ţine de prevenirea fraudei bancare o avem cu Fondul Monetar Internaţional. Avem o înţelegere cu FMI ca să începem, în cel mai scurt timp, evaluarea BNM şi a rolului ei în toate evenimentele respective, o evaluare care poate fi făcută doar de cineva din exterior şi specializat. Suntem la finalul agreării aşa numitului TOR - “terms of reference” pentru evaluarea internaţională a BNM şi a funcţionarilor, şi a mecanismelor şi a legislaţiei. Sper că până la mijlocul anului, noi vom avea deja o companie internaţională angajată şi în decurs de jumătate de an sau cel mult nouă luni să avem deja o evaluare a BNM, a rolului ei în toate acele procese. Deci, asta ţine de o evaluare/anchetă  independentă şi internaţională sub auspiciul nemijlocit al partenerilor noştri de dezvoltare şi a FMI cu () care ne consultăm.
Ce ţine nemijlocit de anchetă, şi aţi menţionat cazul nefericit cu acea grenadă. Eu îmi aduc aminte, la fel ca şi orice persoană care consumă informaţii din sursele media deschise, că a fost reţinută o persoană. Probabil, cazul este anchetat în continuare. O să mă interesez, prin prisma funcţiei pe care o deţin, la ce etapă se află aceste anchete, voi veni cu informaţii suplimentare. Dar credeţi-mă, lecţia pe care a plătit-o clasa politică pentru administrarea necorespunzătoare a întregului proces legat de frauda bancară şi de spălare a banilor a fost destul de dură ca cineva să mai încerce să-i vină ca idee o anumită protecţie. Nimeni, absolut nimeni nu va fi mai presus de lege şi toţi cei implicaţi, cu siguranţă vor răspunde, fie implicaţi direct sau indirect prin neglijenţă.
 
Irina Bejenaru, jurnalist TVR Moldova: Anul trecut, termenul pentru al doilea raport Kroll era februarie 2017. Suntem în luna martie. Când urmează să ajungă acest raport şi dacă îl veţi publica aşa cum s-a întâmplat în cazul primului raport?
 
Andrian Candu: Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, spune că în lunile aprilie – mai va fi gata raportul Kroll, potrivit spuselor echipei Kroll. Problema finalizării sau publicării raportului doi este legată de faza de localizare şi arestare a activelor de peste hotare. Trebuie să înţelegem că dacă raportul Kroll unu a fost pentru o fază de documentare, raportul doi prevede deja clar identificarea beneficiarilor şi ale localizărilor geografice a activelor şi nemijlocit sechestrarea lor. Iată ce trebuie să, cel puţin Kroll-ul spune în felul următor: “Este foarte important ca să fie sincronizat momentul în care se dă raportul Kroll doi şi eventual publicat cu momentul în care sunt arestate activele peste hotare.” Ca să nu se întâmple că noi facem public raportul Kroll doi, fără să luăm măsurile de asigurare ca să punem sechestru pe active şi, astfel,  activele să dispară în alte jurisdicţii, să fie vândute sau să nu avem posibilitatea să le recuperăm. Eu, personal, nu am avut o discuţie cu echipa Kroll. L-am rugat pe domnul guvernator, în măsura în care este posibil legal şi procedural, să organizăm o discuţie. Am înţeles că aş putea să am la sfârşitul lunii martie sau la începutul lunii aprilie o întrevedere cu seniorii investigatori din echipa Kroll, ca să ne asigurăm şi în privinţa emiterii raportului doi, şi posibilitatea de a aduce publicului informaţii din raportul doi, dar în acelaşi timp să avem şi siguranţa că activele localizate în afara ţării sunt sechestrate şi începute procedurile de recuperare. Aş vrea foarte mult, în situaţia în care am la dispoziţie raportul doi, să-l fac public precum am făcut-o în primul caz, dar în acelaşi timp, înţeleg sensibilitatea şi riscurile care sunt ca o astfel de acţiune să nu prejudicieze întreaga operaţiune de recuperare a activelor. Iată de ce voi comunica cu echipa Kroll, voi comunica cu guvernatorul Băncii Naţionale şi comunicarea publică o vom face în aşa fel încât pe de o parte, să asigurăm publicului informaţia, fiindcă toţi vor să afle cine sunt cei care au stat în spatele schemelor şi unde au dispărut banii, iar pe de altă parte -  să asigurăm că statul nu va pierde din asta.
 
Irina Bejenaru, jurnalist TVR Moldova: Dar această procedură ar putea dura mult timp? Adică, să ne aşteptăm ca acest raport să fie făcut public în viitorul apropiat?
 
Andrian Candu: Eu înţeleg că el, astăzi, încă nu este gata. Ar putea fi finalizat în timpul apropiat, mediu, să spunem sfârşitul lunii martie – începutul lunii aprilie, chiar şi de luna mai am auzit. Nu aş pune accent nemijlocit ca să fie gata astăzi sau mâine. Contează calitatea raportului şi contează modalitatea prin care noi îl vom face public, astfel încât acest lucru să nu aducă prejudicii statului, ca să nu facem în aşa fel încât să ne scape acele active. Dacă mi se permite potrivit legii şi a procedurilor, voi încerca să discut cu investigatorii internaţionali, cu cei care fac ancheta internaţională, mă refer la echipa Kroll, şi ulterior voi reveni cu informaţii.
 
 
 
Petru Cosoi, jurnalist realitatea.md
 
Petru Cosoi, jurnalist realitatea.md: Domnule Candu, spuneţi-ne vă rog dacă aţi primit vreun răspuns la Nota trimisă Federaţiei Ruse, cu privire la hărţuirea unor oficiali moldoveni? Dacă da, care a fost răspunsul? Dacă nu, care vor fi acţiunile ulterioare?
 
Andrian Candu: Noi nu am primit un răspuns direct la Notă. Am primit un răspuns că aceasta se ia în considerare, în mod serios se examinează cele menţionate în document. E un caz, spun colegii din Rusia, mai deosebit şi sensibil. De aceea ei şi-au rezervat timp pentru a examina tot ceea ce am menţionat noi în Notă şi tot ceea ce le-am transmis lor ca informaţie, toate dosarele şi toată greutatea de dovezi. De aceea nici nu vrem să-i grăbim, să punem presiune prin asta. Să examineze Nota foarte atent. Vreau să vă spun că am fost plăcut surprinşi de reacţia moderată şi constructivă a oficialilor din Federaţia Rusă. Atât purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, dar şi vice-ministrul de Externe, domnul Karasin, când a vizitat Republica Moldova, s-au expus destul de constructiv şi deschis pentru a rezolva problema. Spre deosebire şi cu regret din partea unor reprezentanţi ai clasei politice din Moldova, care au fost mai puţin constructivi şi mai mult în detrimentul Republicii Moldova şi al cetăţenilor săi. În concluzie, noi nu am primit încă un răspuns nemijlocit la notă, ci doar faptul că ea se examinează şi sperăm foarte mult că în termeni restrânşi vom avea răspuns.
 
Oxana Bodnar, jurnalist Publika TV: Domnule Candu, am o întrebare despre situaţia cu alimentaţia copiilor în grădiniţe şi şcoli. În ultima perioadă am avut mai multe probleme care au fost în atenţia publicului. La nivel legislativ, care ar putea fi soluţiile?
 
Andrian Candu: În această săptămână, la şedinţa Biroului permanent, miercuri, şi ulterior în plenul Parlamentului, joi sau vineri, se va dezbate raportul Comisiei speciale care a fost organizată în Parlament pentru a investiga cazurile legate de alimentaţia rea şi aş spune chiar penală a copiilor din grădiniţe. Sper foarte mult ca acest raport, care o să apară chiar mâine spre informarea deputaţilor şi a membrilor Biroului permanent, să aducă şi unele soluţii legislative. La nivel de Guvern, ştiu că există deja acţiuni care se întreprind pe dimensiunea Ministerului Sănătăţii, al Educaţiei şi nu doar. Iar la nivel legislativ, raportul va fi examinat joi / vineri în plenul Parlamentului, de unde se vor trage concluzii nemijlocit şi de schimbări de legislaţie, unde este cazul. Subiectul rămâne în vizorul nostru şi săptămâna aceasta vor fi discuţii ample pe marginea acestuia, cu soluţii.
 
Victoria Dumbravă, jurnalist agora.md: În vară, s-a anunţat concursul public pentru selectarea candidaţilor la funcţia de membri ai Consiliului de Supraveghere a Băncii Naţionale. Suntem la finalul lunii martie şi nu am mai auzit nimic de atunci până acum.
 
Andrian Candu: Consiliul de Supraveghere a Băncii Naţionale funcţionează deja. În plenul Parlamentului au fost numiţi atât membrii acestui Consiliu, cât şi întreaga conducere a BNM-ului.
 
Irina Bejenaru, jurnalist TVR Moldova: Vreau să revenim la această Notă de protest înaintată de Parlament şi de Guvern. În ciuda ei, preşedintele Igor Dodon a fost pentru a doua oară la Moscova în ultimele două luni. Mai mult, Igor Dodon şi-a prezentat chiar scuzele preşedintelui rus pentru acţiunile Chişinăului şi nu am văzut, pe de altă parte, să solicite răspunsuri la acele comisii rogatorii despre care se vorbea. Întrebarea mea este dacă atunci când Parlamentul şi Guvernul au cerut oficialilor să se abţină de la vizite în Federaţia Rusă au făcut o astfel de solicitare şi Preşedinţiei? Şi cum în acest context putem vorbi despre o guvernare eficientă în condiţiile în care una spune Parlamentul şi Guvernul, alta face Preşedinţia. Cum vor mai avea loc acele întâlniri trilaterale şi dacă vor avea eficienţă?
 
Andrian Candu: Dacă vă aduceţi aminte, întâlnirea noastră trilaterală nu a fost neapărat foarte eficientă, deoarece pe majoritatea subiectelor discutate noi nu am găsit compromis. Excepţie a fost tema legată de Transnistria. Am agreat atunci crearea unui grup mixt de experţi şi care funcţionează. Şi în privinţa mediului de afaceri şi a situaţiei economice am avut unele, nu neapărat înţelegeri, ci o comunicare a subiectului pentru a înţelege cât de important este, fiindcă nu ar trebui să existe dimensiune sau culoare politică pe subiecte gen creşterea economică, investiţii. Dar, revenind la notă şi la acea circulară semnată de prim-ministru şi de mine, ea se referea la abţinerea demnitarilor a funcţionarilor de a călători în Federaţia Rusă şi evaluarea, inclusiv instituţională, în privinţa riscurilor deplasării. Noi nu putem interzice funcţionarilor sau demnitarilor să călătorească în Federaţia Rusă. Dar ar trebui să evalueze şi să cântărească foarte bine, luând în considerare informaţiile pe care le avem noi pe diferite surse, inclusiv de la Serviciul de Informaţii şi Securitate. Decizia preşedintelui Dodon de a călători în Federaţia Rusă îi aparţine. Dumnealui şi-a evaluat riscurile instituţionale singur cu echipa sa. Faptul că a reacţionat într-un fel şi noi ne-am fi aşteptat altfel. Ţine de atitudinea preşedintelui Dodon şi faptul că el se află în opoziţie faţă de Parlament şi de Guvern.
 
Irina Bejenaru, jurnalist TVR Moldova: Dar chiar v-aţi aşteptat să reacţioneze altfel?
 
Andrian Candu: Da, m-am aşteptat, fiindcă dacă pretinzi că eşti, sau cel puţin asta se declară, preşedintele tuturor, relaţiile RM – FR sunt importante, dar mai importante sunt interesele, viaţa şi securitatea cetăţenilor. Când vorbesc despre cetăţeni, mă refer şi la demnitari, şi la funcţionarii care călătoresc în / prin Federaţia Rusă şi au fost intimidaţi, chiar uneori cu excese. Iată de ce, pentru mine, contează mai mult siguranţa cetăţeanului care călătoreşte în şi prin Federaţia Rusă. Nu aş pune acest lucru pe aceeaşi balanţă cu interesele relaţiei între Federaţia Rusă şi Republica Moldova, care, repet, este importantă. M-am aşteptat la o reacţie mai constructivă din partea preşedintelui în discuţia cu Preşedinţia Federaţiei Ruse. În acelaşi timp, dumnealui probabil are valorile sale. Cine ştie ce alte discuţii au fost pe culoare sau în afara discuţiilor oficiale sau ale celor comunicate public. Noi vom continua să comunicăm cu FR prin metoda pe care ne-am propus-o, prin a clarifica subiectele ridicate în notă şi a aştepta să vedem care sunt soluţiile propuse ca reacţie din partea FR. Asta este. Avem astăzi un preşedinte de opoziţie, care consideră cu trebuie nu doar să declare, dar şi să acţioneze în opoziţie. Decizia îi aparţine. Dar în acelaşi timp, să nu uităm că principalii jucători în RM a politicului, într-o republică parlamentară, sunt Guvernul şi Parlamentul, prin majoritatea parlamentară.
 
Petru Cosoi, jurnalist realitatea.md: Domnule Candu, spuneţi-ne ce s-a întâmplat cu iniţiativa privind amnistia fiscală? Cunoaştem că aceasta a fost exclusă de pe agenda Parlamentului. Se va mai reveni la acest proiect de lege sau nu?
 
Andrian Candu: Ideea de liberalizare a capitalului şi de amnistie fiscală nu avenit pur şi simplu din pod. Sunt anumite soluţii care ajută, şi e o soluţie nu inventată în Republica Moldova, dar e la nivel internaţional ca o practică, să aduci o parte din economia tenebră în alb, îi spunem noi oficial, şi în acelaşi timp să impulsioneze dezvoltare economică. Unele dintre aceste soluţii sunt liberalizarea capitalului şi amnistia fiscală. Consider că greşeala noastră, atunci când am iniţiat proiectul, a fost că nu am comunicat suficient nici cu societatea, la început de cale, şi nu am comunicat corect nici cu partenerii noştri de dezvoltare. Zic insuficient prin a le aduce argumente economice şi juridice. Proiectele de legi, la fel, au avut deficienţe. Nu prea se corelau unele proceduri prevăzute în amnistie şi în liberalizarea capitalului cu restul pachetului de integritate. Iată de ce, făcând o analiză suplimentară prin discuţii, inclusiv suplimentare, cu experţii internaţionali în domeniu şi cu partenerii noştri de dezvoltare, s-a luat decizia de a retrage nu doar de pe agenda Parlamentului, dar în general, pentru a retrage acele proiecte de legi. La ora actuală, nu există proiect de lege în Parlament legat de liberalizarea capitalului şi amnistia fiscală. Trebuie să recunoaştem atunci când greşim, să reparăm greşelile şi să nu le mai facem.
 
Oxana Bodnar, jurnalist Publika TV:  În privinţa tichetelor de masă, la ce etapă este proiectul de lege? Au fost şi opiniile unor oameni că acest proiect ar putea fi utilizat în scheme de evaziune fiscală. Este prevăzut vreun mecanism pentru a nu admite astfel de încălcări?
 
Andrian Candu: Sistemul tichetelor de masă funcţionează mai bine de 50 - 60  de ani în Europa, în foarte multe state occidentale, de la Franţa până în statul vecin, România. Mai mult ca atât, citisem în ştiri acum vreo două, trei săptămâni că şi Federaţia Rusă examinează introducerea sistemului tichetelor de masă. Însăşi acest sistem este un element de luptă împotriva evaziunii fiscale şi împotriva salariilor în plic, pe de o parte. Totodată, presupune asigurarea unei alimentaţii pentru populaţia RM – oamenii mai bine alimentaţi lucrează mai bine, presupune consum de produse alimentare, care la rândul să presupune vânzări mai mari, prin urmare venituri mai mari la stat prin încasările de TVA şi accize. Deci sunt doar beneficii. Examinând inclusiv argumentele aduse, undeva fără motivare şi nu prea fundamentate, nu am găsit dezavantaje pentru stat şi, în general, pentru sistemul bugetar. Dacă sunt voci care spun că sistemul este rău, deoarece presupune corupţie, abia aştept să pornim al doilea ciclu de dezbateri publice. Îi voi invita la aceste discuţii şi pe acele persoane care s-au expus împotriva sistemului. Aici mă refer şi la unul dintre liderii opoziţiei, doamna Maia Sandu. Cu siguranţă va fi invitată şi ea la dezbateri pe marginea sistemului tichetelor de masă. Din tot ceea ce am văzut sunt doar avantaje pentru stat, pentru Republica Moldova şi prin prisma experienţei internaţionale. După acele dezbateri, care vor avea loc într-o săptămână, două, vom iniţia proiectul de lege în Parlament şi sper foarte mult să-l ducem până la capăt prin a aproba o astfel de legislaţie. Până la urmă, ideea foarte scurtă a sistemului tichetelor de masă este ca cetăţenii Republicii Moldova, lucrătorii, să primească un venit suplimentar la salariu. Deci noi nu vorbim despre tăierea salariului, dar despre un supliment la leafă sub forma tichetelor de masă, pentru ca să poată să se alimenteze, să-şi procure produse alimentare din magazine, cantine, restaurante, cu o anumită sumă în ziua lucrată, pe de o parte. În al doilea rând -  acesta este un mecanism de a scoate o parte din salariile care se plătesc în plicuri. În al treilea - sumele respective nu sunt impozitate, pentru persoane fizice, dar totodată sunt deductibile ca şi cheltuieli pentru angajatori, pentru firme. Noi am văzut doar beneficii şi lucrul acesta îl arată şi experienţa internaţională. Iată de ce nu văd de ce în Republica Moldova nu ar funcţiona un model atât de bun. Dar să suntem gata să ascultăm şi acele argumente. Până acum nu am auzit nimic decât declaraţii în van şi am impresia că sunt făcute doar din simplul motiv că această iniţiativă îmi aparţine mie sau a partidului pe care îl reprezint.
 
Victoria Dumbravă, jurnalist agora.md: Domnule Candu, acum un an şi ceva, atât dumneavoastră, cât şi liderul Partidului Democrat de atunci, Marian Lupu, declaraţi că PD-ul ar urma să renunţe la funcţia de preşedinte al Legislativului, după ce i-a revenit funcţia de premier. Dacă e să vă citez, chiar dumneavoastră aţi spus că Partidul Democrat nu are dreptul să-şi asume mai multe funcţii decât îi revin. Astăzi, avem premier democrat, speaker democrat. Şi-a asumat Partidul Democrat mai multe funcţii decât îi revin?
 
Andrian Candu: În situaţia în care discuţiile în majoritatea parlamentară nu au fost finalizate şi nu există o anumită pretenţie la acest subiect, şi asta pentru că este o acţiune de echipă a majorităţii parlamentare, chiar dacă , aici, suntem reprezentanţii a câtorva partide, noi am zis că în cazul în care se solicită, vom ceda funcţia. Eu personal am spus că nu mă ţin de funcţie şi sunt tot timpul pregătit să cedez, mai ales atunci când este vorba de avantaje într-o abordare constructivă şi de echipă. Până la urmă, s-a dovedit că este o sincronizare bună şi de lucru comun între Parlament şi Guvern, că există şi anumite beneficii a faptului că exponentul aceluiaşi partid este şi premier şi speaker. În situaţia în care acest subiect va reveni pe agenda politică a RM sau a dezbaterilor în majoritatea parlamentară, întotdeauna partidul poate să ia o anumită decizie în beneficiul lucrului de echipă în majoritatea parlamentară. În prezent, acest subiect nu se discută, nu s-au exprimat nici pretenţii. Reiterez, dacă se va discuta, cu siguranţă se va lua o decizie înţeleaptă.
 
Irina Bejenaru, jurnalist TVR Moldova: S-a discutat foarte mult despre votul uninominal. Dar eu mi-aş dori să punctăm câteva lucruri. În primul rând, vă întreb pe voturile cui veţi miza în susţinerea acestui proiect, când ştim că patru formaţiuni parlamentare care au declarat că nu vor susţine această iniţiativă. În al doilea rând, sunt mai multe voci, inclusiv şi de peste Prut, au declarat că acest sistem nu este oportun tocmai acum pentru RM, cu atât mai mult când experienţa României arată că nu a mers tocmai perfect acolo şi care este siguranţa că va merge în Republica Moldova? Iar în al treilea rând, de ce se insistă pe schimbarea în sistemul de vot uninominal, schimbarea codului electoral când nici actualul sistem şi nici cel uninominal nu rezolvă de fapt problemele pe care le vedem la fiecare scrutin. Vorbim despre mituirea alegătorilor, transport colectiv, implicarea cultelor religioase. Ştim că şi Curtea Constituţională a înaintat acele şase cerinţe către Parlament pentru a îndepărta lacunele din codul electoral.
 
Andrian Candu:  Aş vrea să încep prin a aduce în discuţie premisele sau motivaţiile de ce anume acum şi de ce în general PD promovează sistemul uninominal de vot. Majoritatea partidelor când merg în campanie electorală promit acest lucru cetăţenilor. Este o promisiune electorală. Noi, chiar Partidul Democrat, le-am promis cetăţenilor că vom schimba sistemul electoral atunci când vom veni la putere, deoarece ceva e putred la ora actuală. În plus, cetăţenii RM îşi doresc schimbarea şi îşi doresc schimbarea sistemului electoral. Acest lucru îl arată sondajele de opinie - deja peste 70 – 80 la sută dintre cetăţeni Republicii Moldova îşi doresc schimbarea sistemului de vot, dar şi exerciţiul de colectare a semnăturilor, pe care şi l-a asumat Partidul Democrat, arată acelaşi lucru. La ora actuală, după aproximativ zece zile de colectare a semnăturilor, au fost adunate peste 350 de mii de semnături. Acest lucru chiar legitimează deja întregul proces şi proiectul de lege. Considerăm că unele subiecte pe care le-aţi remarcat, cu privire la coruperea alegătorului, intervenţia bisericii, unele soluţii se regăsesc în schimbarea sistemului de vot uninominal. Când spuneţi că poate nu e momentul… Păi de 20 de ani se tot amână şi se găsesc scuze că nu e momentul să se facă vreo schimbare. Adevărul este că () chiar şi opoziţiile parlamentare care, astăzi, încearcă să aducă anumite argumente împotriva sistemului, au fost, de fapt, promotorii sistemului până nu demult. Îmi aduc aminte când se organizau în PMAN proteste iniţiate de Platforma DA, pe scenă, cu o energie deosebită, exponenţii acestei platforme vorbeau despre importanţa schimbării sistemului de vot şi cât de important este sistemul uninominal şi ca cetăţenii să-şi aleagă reprezentantul lor în Parlament. Cum se explică schimbarea de atitudine? Foarte simplu. Nu prin argumente, dar prin însuşi faptul că această iniţiativă vine din partea Partidului Democrat. Tot ce încearcă PD să aducă, chiar dacă ştiu foarte bine şi acceptă că este o idee bună, este respins doar din motiv că în spatele acestei iniţiative stă Partidul Democrat sau exponenţii formaţiunii. Unu - este ceva ce se cere în societate, doi - este o promisiune electorală, trei - va avea un suport în masă luând în considerare situaţia actuală, şi patru – considerăm că sistemul uninominal aduce, de fapt, soluţii la unele subiecte pe care le-aţi menţionat. Ne propunem ca în următoarea perioadă, atunci când vor fi organizate dezbaterile publice largi la acest subiect, al sistemului uninominal, să avem şi reprezentanţii Curţii Constituţionale care vor veni cu anumite propuneri sau obiecţii, argumente, şi pe Ministerul Justiţiei, şi Comisia Electorală Centrală, şi participanţi de la organizaţiile internaţionale (OSCE); Comisia de la Veneţia trebuie să se expună în privinţa legalităţii unei astfel de iniţiative prin expertiza juridică pe care a va face şi mai mult ca atât, m-aţi întrebat cum se va vota acest proiect de lege, luând în considerare că unele partide s-au expus deja? Partidele s-au expus înainte de a vedea însăşi iniţiativa şi înainte de a fi dezbătut tot ce ţine de acest proiect. Iată de ce, iniţial se dezbate, să aducem toate argumentele, să avem discuţii foarte detaliate inclusiv pe platforma majorităţii parlamentare şi sunt sigur că vom găsi argumente să-i convingem pe colegii noştri să susţină în privinţa modificării legislaţiei.
 
Petru Cosoi, jurnalist realitatea.md: Care sunt perspectivele soluţionării conflictului transnistrean, în condiţiile în care nici formatul 1+1 şi nici 5+2 nu dau rezultate şi mai ales că aşa-numitul speaker de la Tiraspol a declarat că viitorul regiunii este în componenţa Federaţiei Ruse?
 
Andrian Candu:  Atâta timp cât reprezentanţii aşa-numitelor autorităţi din partea stângă a Nistrului vor face astfel de declaraţii legate de a fi parte a Federaţiei Ruse şi împotriva Republicii Moldova, soluţia conflictului transnistrean este tot mai departe. Şi de pe o parte şi de alta a Nistrului, toţi trebuie să înţeleagă că printr-un dialog constructiv şi prin compromis se pot găsi soluţii. Şi există premise pentru a găsi soluţii. În regiune, şi în general, pe glob, sunt atât de multe probleme şi atât de multe conflicte, inclusiv în care este implicată Federaţia Rusă, că probabil este cazul să avem o istorioară de succes în regiune. Suntem susţinuţi în format internaţional pe formatul 5+2, poate mai puţin în unele state ca Federaţia Rusă, dar există dialog, există comunicare şi lucrul acesta este foarte important. Spre deosebire de alte conflicte, este un conflict îngheţat, nu există conflict militar, victime şi Slavă Domnului că aşa este şi misiunea noastră, a autorităţilor este ca să nu admitem niciodată vărsare de sânge. Dar prin dialog, chiar dacă va dura o zi, chiar dacă va dura un an, să încercăm să găsim compromis şi soluţii. Cert este că întotdeauna subiectul Transnistriei a fost lăsat de autorităţile Republicii Moldova inclusiv undeva pe planul doi, trei, ca ceva foarte sensibil şi care nu aduce clasei politice beneficii imediate. Este o atitudine greşită şi care trebuie schimbată, deoarece este o problemă ce ne aparţine nouă, este teritoriul nostru şi dacă noi nu găsim soluţii, este dezavantaj chiar pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Noi nu vom putea să ne dezvoltăm plenar, chiar şi economic, atât timp cât nu vom soluţiona problema Transnistriei. De aceea, curaj, perseverenţă şi înţelepciune chiar prin abordarea subiectului şi la nivel internaţional pentru a găsi soluţii. Declaraţii de genul acesta că suntem parte a Federaţiei Ruse trebuie excluse, iar cei care le fac, pe lângă faptul că o fac în detrimentul chiar a populaţiei din regiunea transnistreană, o mai fac şi în detrimentul Codului Penal al Republicii Moldova şi aş atrage atenţia instituţiilor şi autorităţilor noastre, inclusiv a procuraturii, să fie atente în examinarea acestor subiecte şi la declaraţiile care se fac.
 
Oxana Bodnar, jurnalist Publika TV: Vreau să vă întreb despre Regulamentul care a fost aprobat la Biroul permanent, privind declararea cadourilor oferite deputaţilor, valoarea cărora este de peste o mie de lei. Care este totuşi scopul acestei iniţiative şi vreau să ştiu dacă au fost declarate deja astfel de cadouri?
 
Andrian Candu: Parlamentul ca şi oricare altă instituţie trebuie să vină inclusiv cu astfel de regulamente pentru a respecta legislaţia Republicii Moldova. Noi toţi vrem să luptăm împotriva corupţiei şi vrem să avem deputaţi integri. Acest regulament este parte din întreaga legislaţie a RM împotriva corupţiei şi a pachetului de integritate. Atunci când un funcţionar primeşte cadouri de politeţe sau poate eventual unele favoruri, lucrul acesta trebuie să fie reglementat cum trebuie să se comporte acel deputat, acel funcţionar parlamentar. Acest lucru nu a fost niciodată reglementat. Chiar şi eu personal, prin funcţia pe care o deţin, la întrevederi bilaterale, în cadrul unor vizite, în situaţia în care noi avem oaspeţi străini primim cadouri simbolice, pentru Parlament, cu o anumită tentă personală. Iată de ce trebuie să existe legislaţie care să reglementeze comportamentul meu, dar şi al colegilor mei. În primul rând, aceste cadouri trebuie evaluate şi să existe o procedură de evaluare. În al doilea rând, trebuie să existe o evidenţă a cadourilor. În al treilea, să existe o modalitate de punere a acestor cadouri la Secretariatul Legislativului, prin care să fie expuse într-un muzeu sau o altă locaţie, astfel încât acele cadouri ulterior să fie văzute de oaspeţii Parlamentului. Totodată, trebuie o modalitate în cazul în care există un cadou cu o anumită tentă personală şi e o valoare nu prea mare, deputatul să-l poată răscumpăra. Este o legislaţie internaţională, noi nu inventăm bicicleta, doar pur şi simplu trebuie să reglementăm astfel de relaţii. Acest lucru face parte din lupta împotriva corupţiei şi din tot ceea ce înseamnă norme de integritate pe care trebuie să le regăsim şi în Parlamentul RM şi nu doar. Sper foarte mult că şi alte instituţii la fel vor lua exemplul Parlamentului şi vor introduce regulament intern a tot ceea ce înseamnă evidenţa, primirea, predarea bunurilor pe care le primesc.
 
Victoria Dumbravă, jurnalist agora.md: Dacă tot am vorbit despre modificarea sistemului electoral şi de votul uninominal, o iniţiativă care vedem că este totuşi criticată, de ce nu se vine cu o iniţiativă privind introducerea votului electronic? Bănuiesc că o astfel de iniţiativă ar fi mai puţin criticată, ba dimpotrivă, ar aduce un impact imediat şi aprecieri.
 
Andrian Candu: Ce ţine de critica adusă sistemului uninominal, eu observ într-adevăr o anumită critică, dar fără argumente, care vine din partea unei părţi a societăţii civile. Bineînţeles, am văzut şi acele declaraţii a 19 ONG-uri, dar vreau să vă comunic opinia mea personală că aceasta nu este toată societatea civilă. La ora actuală sunt 7.778 de organizaţii neguvernamentale înregistrate în Republica Moldova. Este important ceea ce au declarat acele 19 organizaţii, dar asta nu e toată societatea civilă. În ultimul timp, observ că unii exponenţi ai societăţii civile îşi asumă unele mesaje politice, de parcă ar reprezenta chiar partide politice. Mai mult, dezbaterile publice de aceea şi sunt dezbateri publice pentru a fi aduse toate argumentele şi pentru a descrie clar de ce acest sistem este rău şi de ce alt sistem este mai bun. Am menţionat clar că, la ora actuală, toate sondajele arată că cetăţenii Republicii Moldova îşi doresc schimbarea sistemului. Faptul că Partidul Democrat a reuşit să colecteze într-o perioadă atât de scurtă peste 350 de mii de semnături deja denotă o anumită atitudine.
Nu cred că doar votul electronic rezolvă problemele în ţara asta. Votul electronic presupune un vot mai calitativ şi o reprezentare mai bună a diasporei, dar nu înseamnă că votul electronic schimbă percepţia cetăţenilor faţă de tot ce înseamnă clasa politică din Republica Moldova, nu luptă cu corupţia şi nu înseamnă neapărat că biserica nu mai intervine, aţi menţionat şi acest aspect. Votul electronic este doar un element, pe care le fel ne propunem să-l discutăm în dezbateri publice. Votul electronic poate avea loc şi în sistemul uninominal sau în sistemul unic sau în orice alt sistem electoral. El este doar o modalitate, este forma votului, dar nu schimbă în esenţa însăşi sistemul. De ce să nu discutăm acest subiect atunci când vom face dezbateri? Ca oricare altă novaţie, trebuie evaluată în timp şi în cost. Ştiu că s-au făcut mai multe teste ale votului electronic, ştiu că au fost identificate mai multe succese, inclusiv tehnice, fiindcă CEC lucrează de mai mult timp la tot ceea ce înseamnă vot electronic. Să discutăm toate acestea pe platforma sistemului de vot şi a legislaţiei electorale. Cred că săptămâna viitoare va fi prima dezbatere, deoarece în această săptămână vom trimite invitaţiile.
  • Contact

  • Parlamentul
    Republicii Moldova


    MD 2004, Republica Moldova,
    Chisinau, bd. Stefan cel Mare, 162.
    tel.: (373 22) 234404
    fax: (373 22) 268125
  • Partidul Democrat
    din Moldova


    MD 2001, Republica Moldova,
    Chisinau, str. Tighina 32.
    Tel.: (+373 22) 278229
    Fax: (+373 22) 278230
© Copyright Andrian Candu. Toate drepturile rezervate.