• Andrian Candu
  • Preşedinte al Parlamentului,
    Vicepreşedinte al Partidului Democrat din Moldova

O nouă dezbatere a iniţiativei privind introducerea sistemului tichetelor de masa

O nouă dezbatere a iniţiativei privind introducerea sistemului tichetelor de masa

06 Aprilie 2017
Iniţiativa privind implementarea sistemului tichetelor de masă a fost supusă unor noi dezbateri. De această dată, ele au fost organizate de IDIS "Viitorul", în parteneriat cu Fundaţia Friedrich-Ebert-Stiftung. Concluziile acestora le găsiţi aici.

Sistemul tichetelor de masă nu este o noutate pentru Republica Moldova. Tema a fost pusă în discuţie încă la începutul anilor 2000, iar în perioada anilor 2007 – 2008, a fost înregistrat chiar şi un proiect de lege în acest sens în Parlament. Atunci, eram la conducerea PricewaterhouseCoopers Moldova şi îmi aduc aminte că mai mulţi operatori de tichete aveau intenţia să intre pe piaţa din ţara noastră. În plus, ţara noastră nu este singurul stat din regiune unde acest sistem a fost implementat şi funcţionează.
 
 
Subiectul tichetelor de masă a revenit pe agenda politică şi lucrul acesta l-am discutat inclusiv cu () colegii din partid şi cu unii parteneri de coaliţie, pentru că îl vedem, în primul rând, ca un instrument social, deoarece presupune un venit net suplimentar pentru angajaţi, netaxat nici din punct de vedere al impozitului pe venit, nici din punct de vedere al costurilor sociale sau medicale. În iniţiativa lansată la începutul acestui an, este clar stipulat că tichetul de masă este un venit suplimentar la salariu şi se interzice scăderea lefei. De ce tichete şi nu bani? Deoarece cu bani pot fi cumpărate inclusiv produse alcoolice, de tutun şi altele. Noi însă vrem să ţintim consumul de alimente, astfel încât să promovăm modul sănătos de viaţă.

Valoarea tichetului urmează să fie de 45 de lei, reieşind dintr-o formulă de calcul care ia în considerare coşul minim de consum, rata inflaţiei şi numărul de zile lucrate. Tichetul va putea fi folosit strict pentru procurarea produselor alimentare. Va fi interzis prin lege utilizarea acestuia pentru a obţine produse alcoolice, de tutun etc.
 
Ce se întâmplă dacă produsul alimentar costă mai puţin? În proiect scrie că dacă alimentele procurate sunt mai ieftine de 45 de lei, rest nu se eliberează, iar dacă sunt mai scumpe – valoarea suplimentară se plăteşte în lei. În aşa fel funcţionează tichetele de masă peste tot.
 
Aşadar, introducerea sistemului tichetelor de masă va fi un imbold social, un instrument care va duce la însănătoşirea populaţiei, la creşterea randamentului angajaţilor şi îmbunătăţirea nivelului de trai.
 
Desigur, este o cheltuială a angajatorului, dar una deductibilă, aşa cum ar trebui să fie, dacă vrem să fie promovat un sistem. Pe de altă parte, acest sistem va servi drept instrument împotriva economiei tenebre şi a salariilor în plic.

Mai mult, implementarea proiectului presupune un imbold pentru economia ţării. Tichetul de masa este un venit suplimentar, ţintit pe consumul de produse alimentare, ceea ce presupune şi sporirea vânzărilor a astfel de mărfuri, un impact asupra tot ceea ce înseamnă retail. Dacă avem o creştere a vânzărilor de retail, se presupune că avem încasări de TVA, se va mări volumul de vânzări ale producătorilor autohtoni din industria agro-alimentară. Iar ţinând cont de faptul că ţara noastră este agricolă, efectele pozitive vor fi resimţite imediat în acest domeniu.
 
La prima etapă, proiectul va fi implementat în domeniul privat. În cel public, sistemul va fi pus în aplicare treptat, începând cu cele mai vulnerabile profesii din punct de vedere social, precum învăţătorii, medicii etc.
 
Nimeni nu a construit sistemul tichetelor de masă într-o zi sau într-un an. Avem nevoie de o implementare graduală.
        
În Republica Moldova există deja o legislaţie cu privire la deductibilitatea costurilor pentru hrană. Multe întreprinderi, în mod special cele din industria uşoară, au amenajat cantine. Despre acest lucru ne-au comunicat unii reprezentanţi din domeniul industriei automotive, în cadrul primei dezbateri pe acest subiect. Da, cei care au cantine nu au nevoie de tichete de masă. Acest serviciu necesită însă cheltuieli, iar întreprinderile mici şi mijlocii, care nu au cinci, şase mii de angajaţi nu-şi permit să-l asigure lucrătorilor. Un exemplu este Parlamentul. Instituţia nu are propria cantină, ci închiriază serviciile de alimentare, fiindcă nu este rentabil din punct de vedere economic să amenajăm propriul local de luat masa. În asemenea situaţie se pomenesc toate companiile mici şi mijlocii, dar şi mai mari. Prin urmare, acest mecanism este binevenit.
 
În plus, este un instrument de concurenţă între companii. Fiecare om când vrea să se angajeze, în afară de salariu, este interesat şi de pachetul social. Respectiv, tichetele de masă reprezintă un avantaj şi din acest punct de vedere.
 
Acestea au fost premisele care au stat la baza design-ului iniţiativei date. Bineînţeles, ea poate să aibă unele neajunsuri. De aceea şi am lansat subiectul în dezbateri publice pe diferite platforme. Am ales această cale pentru a lăsa libertatea de a veni cu modificări şi îmbunătăţiri, astfel încât să intrăm în Parlament cu un proiect de lege cât mai calitativ, care ridică câte mai puţine semne de întrebare.
 
Dacă aveţi orice sugestie la acest subiect, vă invit să-mi scrieţi pe această cale sau să-mi trimiteţi un mesaj pe facebook.
 
  • Contact

  • Parlamentul
    Republicii Moldova


    MD 2004, Republica Moldova,
    Chisinau, bd. Stefan cel Mare, 162.
    tel.: (373 22) 234404
    fax: (373 22) 268125
  • Partidul Democrat
    din Moldova


    MD 2001, Republica Moldova,
    Chisinau, str. Tighina 32.
    Tel.: (+373 22) 278229
    Fax: (+373 22) 278230
© Copyright Andrian Candu. Toate drepturile rezervate.